luni, 18 februarie 2013

Gelatina de suflet



As fi putut jura ca parul ii era cald. Era fierbinte, subtire si moale, umed lipindu-i-se de cap intr-un mod curios, ca la puii de pasare care isi ascund gaturile pe dupa aripi. E cald si placut acolo, si un miros sarat de piele incretita de emotie, asa cum primesc alte corpuri golase langa piept, inghesuindu-se unele intr-altele pe sub puf si oase, intr-o nuditate fireasca, de copil speriat, necuvantator.
Asa cum se strangea infrigurat cu capul ud de transpiratie fierbinte in piept, dezgolit langa cada cu apa rece, ma ridic si imi trec mainile prin parul, scurt, negru, adancind degetele in pielea ascunsa acolo, cautand sa ma apropii de centrul fiintei micii creaturi, sa ma strang in ea, ghemuita, la cald, si sa ating cu dintii samburele de suflet cazut acolo... fraged si rosu de sange.  


3 comentarii: