vineri, 23 iunie 2017

Căldură

De la căldură îți curge apă deasupra gurii, acolo unde se formează mustață.  E aproape insuportabil zilele astea. Când ajung acasă îmi vine să îmi tai părul. Și degetele. Mereu mă gândesc să mai tai ceva din mine. Niciodată nu e suficient. Tot ce arunc se întoarce înapoi. Bretonul. Unghiile. Voma. Lacrimile. Și coșmarurile pe care le arunc la veceu alături de tot restul. Ai crezut că ai lăsat numai resturi în mine. Dar acum ceva nou se formează înapoi acolo unde te vărs în fiecare zi. Și de fiecare dată când îmi permit să mă gândesc umplu toaleta de sânge. Și miroase urât. Tot ce vine de la tine. Tot ce e dedesubt. Tot ce arunc. Tot ce e mizerie. Ești tu. Și nu o să înceteze niciodată să-mi fie scârbă.

Une boite a musique

Corpul meu s-a umflat la loc acolo unde tu l-ai găurit. B. îmi spune că sunt pufoasă. I-am cumpărat o cutie muzicală. Mi-a zis că l-am emoționat. Nu am simțit niciodată nevoia să ofer cuiva cadouri mai mult ca acum. Cum văd ceva frumos mă gândesc îl iau pentru el. Numai ca să văd un zâmbet pentru ceva care știu că și pe mine mă emoționează. Oamenii ca el îmi dau speranță.

marți, 20 iunie 2017

Notite VIII

A slăbit atât de tare încât numai alunițele rămăseseră din ea.

duminică, 18 iunie 2017

Assland

Nimeni nu are să aibă grijă de tine
Nimeni nu are să aibă grijă nici de sine
Darămite pentru tine
I-ar rămâne prea puțin
Iar oamenii din ziua de azi sunt egoiști.

Ai vrea să crezi în povești
În finaluri fericite
Și în cai care pleacă spre rai
Dar primești numai vești de plecare
Spre rai
Dar nu cu tine
Tot pe cai, cu alte femei, aceiași crai
Care, până ieri, credeai că sunt finalul tău fericit.

Nimeni nu are să aibă grijă de tine.
Nimeni nu e finalul tău fericit.
În ce lume trăiești?
Pe tine o să te iubească numai pălărierul nebun, Alice
Asta pentru că el
Nu e de pe lumea asta.

O mie si una de nopti

Mi-e frică să-mi mai fie frică.
Mi-e frică să nu știu unde adorm
Și unde corpul meu se ridică.
Mi-e frică să nu știu dacă țip în vise
Sau în metrouri și în parcuri
Când oamenii care se uită la mine
Sunt reali sau coșmaruri
Mi-e frică să mă trezesc cu degete noi
Și cu dinții plini de sânge
Pentru că le-am mușcat toată noaptea
Și le-am dublat până în zori.
Mi-e frică să nu știu dacă plâng sau râd
Mi-e frică să mă mai ridic de la mese străine
Și să vomit în toalete până luminile se închid
Mi-e frică să nu mai știu dacă e zi sau noapte
Mi-e frică să nu mai știu dacă am adormit acasă
Sau într-o altă casă
Pe o altă bancă
Sau la o altă masă
După ce am băut și m-am făcut moartă.
Mi-e frică să nu mai știu dacă te găsesc când mă aplec
Și nu-mi spui să mă mai las moale
Pentru că o să mă ții până la capăt
Mi-e frică să nu mai știu dacă te găsesc când mă ridic
Pe vârfuri și tu îmi spui să mă mai las moale
Pentru că o să mă ții până la capăt
Până dimineață
Și până la noapte
Și până când nu o să mai știu
Dacă te găsesc când mă ridic
Pentru că ești așa de aproape
De mine
Încât tălpile ni s-au lipit
Acolo unde era rece
Și unde pielea era întreagă
Și aveam degete noi pentru că s-au unit
Cu ale tale
Și nu pentru că le-am mușcat până au plesnit.

Mi-e frică să-mi mai fie frică.
Mi-e frică să nu știu unde adorm
Și unde corpul meu se ridică
Mi-e frică să nu mai știu dacă te găsesc
Dacă atunci când te caut o să-mi spui că sunt
Absurdă pentru că te iubesc
Pentru că mâinile
Și tălpile noastre împreună
Au durat împreună doar paisprezece nopți
Și după aceea au fost doar dimineți în care ai uitat
Că ce ai promis de fapt nu poți
Și fricile mele sunt reale
Și or să mai dureze de acum, fără tine,
Mult mai multe nopți.

joi, 15 iunie 2017

Legamant

A mai existat ceva inainte de noi?
Uneori ma simt ca un amnezic
Nu am decat amintiri despre tine
M-ai dus pe o insula pustie
Si m-ai legat la ochi
Am uitat drumul spre casa
Acum sunt singura
Undeva unde nu mai e acasa
Demult.

Am urme pe piele
Le trasez cu sfintentie
Una langa alta
Ca bolnavii in inchisoare
Care vor sa tina calendar
Dar tu nu te intorci
Nu mai exista timp
Si nici spatiu pe piele
Ca sa te mai numar.

Mana mea e rupta
Acolo unde o strangeai in pumn
Si s-au format gauri intre bucatile de carne
M-ai invatat
Si mi-ai spus
Dupa ce o sa plec
Acestea se vor numi degete.
Iar tu vei fi o singura persoana
Si vei cunoaste un singur nume
Si il vei uita pe al meu
Dar nu te-ai tinut de cuvant.

Elena Helfrecht

Notite VII

Picioarele ma ustura atat de tare
Ma misc ca un batran
Care nu are pe nimeni sa-l astepte acasa.

Trup si suflet

Elena Helfrecht Photo
Sangerez
In fiecare zi
De luni de zile
S-ar zice
Ca pielea mea isi doreste
Un copil in fiecare zi
Inainte isi dorea pe luna
O atingere de la tine
Acum in fiecare zi
Dar e degeaba.
Nu ai lasat niciodata asa ceva in mine
Dar ai lasat paraziti
Si au grija sa vina la mine
Mustele de oameni
Ii atrage mortul de la tine
L-ai plantat acolo
Si l-am inundat
Cat ai fost plecat
Acum pute si se ofileste
Ies flori din mine
Ies gandaci
Corpul meu se imbolnaveste
Si nu vreau sa il tratez.
Nimic nu poate sa-l ajute
Asa cum nici sufletul
Nemernicul
As vrea sa-i las pe amandoi sa moara
Si asa am sa fac
Pe voi amandoi
Si pe mine amandoi
Pana la urma, unii din noi
Or sa moara.

Si pentru prima oara,
sper sa fii tu.

Notite VI

Nu a mai ramas nimeni sa ma ridice
Nimeni sa ma curete
Atunci cand ma stric
Si ma umflu de flori
Ca o cana mucegaita
Din care ai uitat
Sa mai bei.

Notite V

As da orice. Dar tu nu mi-ai da(t) nimic.

Permanent

Elena Helfrecht
Degeaba imi fac cate un tatuaj nou pe saptamana
Si pielea mea e plina de desene.
Lumea se uita la ele
Si crede ca le-a vazut pe toate
Baietii stiu inca si mai multe
Acolo unde strainii cred ca ma cunosc deja
Dar nimeni nu stie ca cele mai adanci sunt sub piele
Nu cred ca mai am un spatiu liber pe undeva
Acolo unde acele tale au ajuns
Si nimic nu a durut mai tare
Decat atunci cand ai apasat
Si ai lovit in fiecare loc ascuns
Cu niste maini care erau murdare
De alte piei straine
Pe care nu ti-a fost rusine
Sa iti pui manusi macar
Si ai plans pentru ele peste mine.
Acum am lacrimi pe sub piele
Care nici macar nu sunt ale mele.

Notite IV

Seara, dupa zilele lungi de vara, pielea mea miroase a supa. Cu morcovi.

luni, 12 iunie 2017

Notițe III

Sufletul meu e imbratisat in salata de vinete.

Notițe II

În drumul spre casă, degetele îmi miroseau a sex și cremă de mâini.

Semilună de dimineață


Trebuia să-ți fac o fotografie în dimineața aceea
Știam eu ce știam
Pentru că nu s-a mai repetat
Să adorm așa la cineva în brațe
Și să uit că nu stăm pe un pat
Ci pe o canapea înghesuită.
Capul tău era strâns în mine
Undeva între brațul care făcea o semilună
Și pieptul îmbrăcat în pijama cu nasturi
Mereu am vrut să am pijamale din astea
Ale mele sunt toate cu desene
Dar ale tale sunt pline de toate corpurile
Fetelor care au fost prin ele.
Ție îți era cald
Dar eu îmi strângeam degetele reci
În tălpile tale
Și tu dormeai cu mâinile amorțite sub pijama
Erau amprente calde acolo
Pe care, dacă le-ai fi ridicat,
Pielea mea ar fi înghețat
La fel și ce era pe dedesubt
Și se topea pe sub saltea
Îți curgea până pe sub arcuri
Și nu era de la lumină
Și nu era părul tău blonduț și moale
Era de la miros.
M-am ținut deoparte de hainele tale
Zilele următoare
Deși îmi atârnau în cuier
Așa cum îți atârnasem și eu pe sub pat
În dimineața aceea
Numai eu pot să leșin cu zilele după miros
Barbă aspră și mâini arse de țigări
Încleștate pe o canapea
Tu credeai că ții salteaua
Și cearșaful
Și pernele să nu cadă
Dar dacă mi-ai fi dat drumul mie
M-aș fi scurs toată sub covor
Și m-aș fi holbat numai sus
La arcurile de la canapea
Și la tavanul albastru.
Ți-am zis cât îmi plăcea camera ta
Tu spuneai că vrei pereții verzi
Și eu m-am bucurat
Dar pereții mei nu ai mai apucat
Niciodată să îi vezi
Și nici eu să-ți învăț constelațiile
Din tavan și din corp pe de rost.
Am lăsat o semilună mușcată pe undeva
Dar dacă nu am mai venit, ai lăsat-o să se șteargă
Și ai chemat, în locul meu, pe altcineva
Să-ți deseneze alta.

Elena Helfrecht
 Trebuia să-ți fac o fotografie în dimineața aceea
Știam eu ce știam
Pentru că nu s-a mai repetat
Să adorm așa la cineva în brațe
Și să uit că nu stăm pe un pat
Ci pe o canapea înghesuită
Într-o cameră cu pereți albaștri
Și sărutări care, așa repede,
Se uită.

Despărțire cu fundal de blues

Când te-am lăsat singur pe bancă și am plecat
Credeam că arăt foarte puternică
Nu o să mă mai vezi niciodată, am zis
Iar tu m-ai urmărit câteva străzi
Dar eu nu te auzeam
Ascultam Tom Waits
Și în mintea mea plângeam.
După câteva minute mi-am dat seama că ai plecat
Pașii tăi greoi nu se mai târau lângă mine
Și nici bricheta colorată
Să-mi aprindă a douăzecia țigară
Pentru că eu am numai chibrituri la mine
Nu mai aveam pe cine să iau în brațe
Și pentru prima oară în săptămâni
M-am așezat lângă lac
Nu mai știam ce să fac cu mâinile.
Acum sunt în fața laptopului
Și știu ce ar trebui să fac
Ca să termin anul
Dar ele nu pot decât să scrie despre tine
Și puțin le pasă dacă termină anul ăsta
Sau următorul.

duminică, 11 iunie 2017

Once upon a time, the bunny and the wolf

This one is for you
My short-term lover
My soft-haired
And big-bodied guy.
You promised
But, then again,
He promised too.
For a little while, though,
I could see a future for myself
Where I was happy.
I wish you could take me back to then
When you held me in your arms
And kissed me with puke in my mouth
After I've spit my heart out in the street
The heart he made sick
But you bandaged for a week.

You promised
But, then again,
He promised too.
You kissed my forehead
And hold me with a hand around my neck
While I slept for the first time
In the house of a wolf
I thought this one would fall for the little bunny
After he'd bitten him all night.
At least I left you with a mark
But I'm not a vampire
And you're not coming back.

You promised
But, then again,
He promised it too.
For a little while, though,
I though I could see a future for myself
Where I was happy.

I wish I could say I loved you
But you made me promise
I would never do
And I'm a girl of word
Unlike the two of you.

Faceless

Each time I look in the mirror
I say to myself:
"This is your pretty face
This is the face of the body of a girl
That belongs to you"
And it will always be that way
That laugh
The way the eyes get smaller
And the nose squeezes
In a funny face
It is all for you
And from you
From the way you used to look at me
My mirror
My very own human being
In which I reflected myself.
And the ways I touch and look at other people
Is just my way of coming back to you
It will always come back to you
Everyone else is just a stranger
Looking through a window at us.

And I know you feel it too,
A dead man,
It's you that should be pitied the most.
Two faces of a mirror can live without each other
But they will always be sick
Repeating a poem that will never be complete
With verses of other women
That'll never fit.

The doll you forgot to put a name to

He used to grab and rub her fingers
As if they were made of rubber
Fingers of a doll
They have to obey
They have to remain still
Otherwise the bigger hand
The upper hand
Will come and break them
After all
She shouldn't mind
She's just a doll.

marți, 6 iunie 2017

Notițe

Chiuveta e înfundată cu ceai și cafea
Tot ce spăl mai departe se depune peste
Uneori dă pe afară
Dar nu mă opresc
Și nu curăț
Tot fac ceai și cafea
Și aștept lângă chiuvetă să se desfunde și să bea.

Laptele
Cafeaua
Mai puțin apa de la ceai
Totul dă în foc.
Mă uit pe fereastră
Și țigara se uită de pe pervaz
Nu mai știu ce muzică ascult
Știu doar că muzica nu se mai ascultă
Zilele astea
Se bea ca ceaiul
Și mă ține trează mai mult
Decât cafeaua
Dar durează mult cât se pune la fiert
Și îmi înfundă țevile pe urmă.

Cât am stat să aștept
Sângele meu s-a întărit.
Nu mai pot să trag dopul ca înainte
Tot ce spăl mai departe se depune peste
Uneori dă pe afară
Dar nu mă opresc
Și nu curăț
Tot fac ceai și cafea
Și aștept lângă chiuvetă să se desfunde și să bea.

luni, 5 iunie 2017

Transfusion

Lies spoken with words
Cannot disguise facts written in blood.
(Not even by your lovely voice
That voice that has betrayed me
Just like everything else. )

Your flesh has betrayed me
Your blood has betrayed me.
The blood you said imprinted on me
The first time we made love
Is the same blood we shared
For so many years
Yet you chose to take that blood
And give from it
To somebody else.
You marked my skin with her touch
And her breath, and her scent
Her blood
Lives inside of me now.

I couldn't hate you more for what you did
If you hadn't come back afterwards
And shared your love with me
Yours and hers
Living in my skin
Like a memory I never had
Your memory
Your dream of love
My nightmare.

Your betrayal is somehow my betrayal
We have both touched the same person
With or without your willing
It was both of us
Making love to her that night
My body felt it too
For it was my blood you shared
Without me asking.

Lies spoken
Written in sounds
Written in blood
Made a cruel joke out of our love
That sticks inside of me like a disease,
A blood disease
Marked with your touch.
No matter how many clothes I wear
I cannot hide my body anymore.
And no matter how much time will pass
After I've forgotten you and her
My blood will suffer
And die from that disease
Forever.