marți, 1 august 2017

Wolfsbane

I moan silently in the night
Like a squeaking dog
You ask me what is wrong -
You're too weak, wild cat
Much too weak
If you want to come with me into the cold
Please grow strong
Otherwise I will have to leave you here
When the summer ends
Because I've always been a winter wolf
A lonely wolf
That has to survive.
I am just like you, lonely wolf
Forgive me
But if you want me to be your friend
Into the winter
You will have to tame me
And then be responsible for me
The one you tame
For I am still weak, you see
Much too weak, you say
But you chose me
Now please don't cast me aside
Or I will die
And you will never find
Someone to lick your wounds
When the battle comes
Like I would have.
As weak as you see me
I am a particular creature
That grows stronger than all the others
Through the love of her mate
And the fate
Brought two wolves together
A grown-up and a cub 
To save
Them both.

Notite XII

Pielea transpirată miroase a corcodușe.

Mort tăcut

Pentru o secundă e liniște. Te retragi și te desfaci. Corpul tău e greu. Dar nu îl simt greu. Parcă te-ai topi. Și te țin mereu să nu te împrăștii pe lângă mine. Te strâng tot înăuntru cu mâinile goale. Și mâinile tale sunt căzute. Ghearele noastre sunt obosite de cât au sfâșiat. Lupii cad obosiți din luptă. Își usucă sângele unul peste celălalt. Te mângâi pe părul strâns și ciufulit pe care nu mă lași niciodată altcândva să îl ating. Miroși a iarbă udă. Fiara din mine e fericită. Nu mai e nevoie să o hrănesc. Cu nimic. E momentul din zi când mintea mea tace. Singurul moment. Aproape adormim pentru un minut. Nu sunt ferestre la camera noastră. E un spațiu în toate părțile. Un spațiu care se dilată la nesfârșit. Și corpul tău care mă împinge în jos. Pe pielea mea cresc încet flori. Verzi la început. Apoi violete. Și dureroase. Corpul meu prinde rădăcini în tine. Nu va mai fi niciodată sterp. Sau singur acum. Ne scufundăm în saltea. Și pentru o secundă e liniște.

Home?

Why do I feel like crying everytime you crash into me
It's the best feeling I ever had
And the saddest at the same time
I never had love like that
I never wanted to tell someone this bad
How I wish I could die right now
When he's all wrapped into me
Legs and arms
Heads and hairs
Skins and sweat
And I wake up smiling into the night
Wishing I wouldn't have to wake up at all.
Please don't ever leave
I love you
But you will never know
Our bodies are silent
As they die into the night
With screams
And pain
So much pain
From finally being allowed to move
As if they never knew
They had tears of pleasure too
And not only sadness
In a little place
They call home.

Notite XI

Making love to you
Is like a silent cry
Trapped in the walls
That are waiting for the earthquake
To set them loose.