sâmbătă, 30 aprilie 2011

Din somn

"Lumina orbitoare care se reflecta in ferestrele casei ii pata obrazul, trezindu-l din somn ca o iubita."

miercuri, 27 aprilie 2011

As I lay dying

"Degetele ei erau din sticla pura. O sticla neteda, transparenta, lucitoare. Semicercuri lucitoare de lumina ii margineau fiecare unghie si fiecare cuta dintre incheieturile fiecarui deget. Vazute prin degetele ei, punctele argintii de pe patura se reflectau in vapori metalici. Talpa era si ea din sticla, dar mai intunecata, si isi pierdea din transparenta treptat, pana cand, in apropierea calcaiului, i se imbina cu pielea: opaca si rozalie ca oricare alta. Si totusi... Cei cativa centimetri de tranzitie il uimeau si mai mult decat degetele din sticla solida. Oasele se conturau de-abia vizibile inauntrul talpii, dupa care deveneau albe precum crinii si clare in apropierea gleznei nealterate, fiind invelite in ligamente rosii translucide, ce se unduiau in straturi din ce in ce mai dense. In interiorul talpii, firisoarele de sange erau blocate, atarnand ca niste vartejuri de vopsea in blocuri de marmura. Iar in sticla erau anumite locuri in care pietrificarea nu se desavarsise: cate o alunita punctata parca cu creionul sau cate un fir de par blond si fin.
Dormea in continuare adanc."

Ali Shaw - "Fata cu picioare de sticla"

marți, 26 aprilie 2011

Mi-ar fi placut sa ma nasc din ideea perfecta a cuiva

"Mi-ar fi placut sa ma nasc din ideea perfecta a cuiva", gandea ea, asezata sub lumina palida a diminetii cu firele de par imprastiate deasupra capului precum o panza de paianjen. "Doar printr-o idee, printr-un gand placut, eu as fi putut sa exist si as fi fost mult mai fericita decat sunt acum. As fi capatat contur prin placerea cuiva, prin plasmuirea unei imaginatii mult mai bogate si mai complexe decat a mea. As fi fost frumoasa, mult mai frumoasa decat cea mai splendida realitate, deoarece nu as fi existat cu adevarat. As fi fost o simpla idee. Placuta. Frumoasa. Gata sa dispara in orice moment."
Soarele ii prinse o geana si incepu sa se joace cu ea coborand cate o culoare pe fiecare fragment si stropind-o cu lumina. Irisul ciocolatiu vorbea despre tristete, umplandu-se de un lichid dulce fara incetare si prefacandu-se in rauri sarate pe obraji. Era un flux continuu in ochii ei si o tristete simpla in gandurile ce cresteau sub coloanele de par negru pe crestetul ei cu forme neregulate. Era de o imperfectiune pura. Nimic nu capata un contur clar, incepand de la ondulatiile curioase ale firelor de par la formele diferite ale ochilor. Gura nu era sub forma de inima, ci semana mai degraba cu un strop de roseata scurs parca din greseala de pe varful unei pensule. Intre cele doua planete de apa ce tremurau in ochii ei, nasul ii cobora intr-o forma lina pana la varf unde se ridica usor in sus ca o incercare timida de a-si lua zborul. Tamplele-i erau liniate pe margini cu fire negre de par ce i se indepartau de fata, invartindu-se in graba spre capetele de o roseata electrica in lumina. Barbia subtire i se ridica cu aroganta in sus, coborand apoi in prapastia moale a gatului si a onduleurilor ce se continuau de acolo.
"Deloc perfecta, deloc normala macar". Suparator de stranie in lumina, cu reflexele rosiatice in par si valurile electrice pe care pareau sa le emane corpul ei in contact cu ceilalti. Doar daca ar fi putut exista altfel...

marți, 19 aprilie 2011

Ganduri in ceasca de ceai III - Chip din ceata

Ma uit peste masa
Fara sa clipesc, cu umbre jucandu-mi pe retina
La un chip de copil.
Daca-i inchid si inspir usor
Aburii parfumati dintre palmele mele
As putea crede ca pe sub pleoape
Se contureaza un profil
Din flori si ceata.

In alb negru
Ochii mei viseaza
Un chip tanar
Cu ochi tristi, pierduti.
Are buze asezate ca doua petale
Deasupra bobocului de floare
Ce-i creste din parul negru
Ca o perdea de fum.
Ii coboara-n franjuri 
In chip de gene 
Peste planetele mari
Profunde
Inchise
In doua cercuri 
De ceata.

luni, 18 aprilie 2011

Never let me go

Eu doar...pur si simplu nu pot sa spun nimic altceva. Asta e tot ce e-n mintea mea acum.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Camerele IV - Borcanul in care se-nvarte linistea

Sta asezat pe cateva carti
Care respira linistite sub el
Miros de foaie veche
Si de parfumul meu
Care pluteste prin camera.

Nu se aude niciun sunet
Nicio miscare 
Nu deranjeaza
Linistea placuta
Ce-l invaluie.
Il privesc intens
Insistent
Parca asteptand ceva.
Dar el ramane nemiscat
Nepasator la interesul meu
Neobisnuit
Pe care i-l arat azi.

E gol si acoperit
Caci eu nu tin muraturi
Insecte sau margele
Colorate
In borcanul meu de sticla.
Niciun fir de praf nu s-a lipit de el
Parca-i respecta tacerea
Si-i admira frumusetea simpla
Ca si mine.

Pe masuta mea se afla
Trei carti
Si un borcan
In care se-nvarte linistea.

 


joi, 14 aprilie 2011

Atinge, respira, asculta, gusta, indrazneste...

Atinge
Luna
Soarele
Stelele
Universul
O inima draga.

Indrazneste
Sa iubesti
Sa visezi
Sa simti
Sa zbori
Cat poti de sus.

Respira
Izul parfumat
Electrizant
Al aerului dintre noi.

Asculta
Fosnetul vietii
Glasuirea ezitanta a zilei
Si sonata subtire a noptii.

Gusta
Dulcele
Buzelor rosii
Patate de sirop de cirese
In miez de vara.

Alearga
Catre infinit
Pe strazile intinse
Cu o bicicleta
O foaie
Si un creion.

Deseneaza
Lumea
Viata
Culorile
Fericirea.


Ati putea sa continuati aceasta poezie? Sunt curioasa la ce va ganditi cand spuneti "simte, asculta, gusta, respira, atinge"...Sau puteti continua cu orice altceva.Mi se pare ca ar putea tine la nesfarsit...

Prea frumos pentru a face loc mie

"Nu puteam sa-mi alung sentimentul ca locul meu nu era acolo. Strazile erau mult prea frumoase pentru a face loc trairilor mele. Chiar in prima incursiune in oras, nu m-am minunat la vederea cladirilor, ci la vederea oamenilor de pe strazi. Cand paseau aveau acea gratie care parea sa spuna: "Nu-i asa ca suntem norocosi sa traim la Paris?"/ Pe toate chipurile, indiferent cat de diferite ar fi fost acestea, se citea aceeasi incredere in viitor. Eu nu eram ca ei, nu aveam ce cauta printre ei, caci viitorul ma astepta intr-o alta tara, una in care nu pusesem inca piciorul.
Cel mai mult imi placea sa ma inghesui intr-unul din vagoanele aglomerate ale metroului chiar inainte de inchiderea usilor. Imi placea sa ma lipesc de francezii aceia ciudati, sa le simt bratele si spinarile si marginile ascutite ale servietelor patrunzandu-mi in coaste.Atunci am simtit si eu ca locul meu era acolo, asa cum simteam cand cutreieram prin multimile de oameni din Nairobi. Imi placea mirosul puternic al metroului care comprima aroma oamenilor de pretutindeni."

Radhika Jka - "Mirosul lumii"

miercuri, 13 aprilie 2011

De somn sa picuri

Afara-i toamna, frunza-mprastiata,
Iar vantul zvarle-n geamuri grele picuri
Si tu citesti scrisori din roase plicuri
Si intr-un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata ;
Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata,
Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.
...
Deodat-aud fosnirea unei rochii
Un moale pas abia atins de scanduri...
Iar maini subtiri si reci mi-acopar ochii.

(Sonete - Eminescu)
 

luni, 11 aprilie 2011

"Pour les petites gourmandes"


Inspirata de ideea Ioanei, mi s-a facut si mie pofta de niste dulciuri. Si nu neaparat de gustul in sine, cat de aspectul lor delicios, ornamentat cu arta si fantezie. Un talent minunat este acela de a fi in stare sa faci niste prajituri atat de atragatoare incat pana si cel mai inrait om pus la dieta ar lasa totul balta si si-ar bucura ochii si simturile cu asa ceva. Pofta, sau mai bine zis, priveliste placuta!...
Sursa:
http://mochacafe.info/page/10

Inspirat din postarea Ioanei:
http://ioanaradu.com/wet-senses-pentru-pofticiosi/#comment-5948


















sâmbătă, 9 aprilie 2011

Ce se intampla noaptea

Ce se intampla noaptea
Cand luminile se sting
La ferestre
Iar stelele se aprind
Acolo sus?
Imi dezvaluie o lume fermecata
Populata de nori, stele
Spiridusi si planete 
Invartindu-se ca titirezele
Pentru distractia copiilor stelari.

Cand pamantenii adorm
Oamenii cerului se trezesc
Din somnul de peste zi
Si coboara pe scari plutitoare
Din paturile de vata
Ale norilor.

Ii privesc de la geam
Si m-ascund dupa perdea
De frica sa nu ma observe
Sa afle ca le stiu secretul.
Dar atunci cum mi se pare
Prin ochii de dantela
Ai broderiei de la fereastra
Ca un nor isi lungeste marginile fetei
Si-ntre buze-i incolteste
Un zambet fugar?

vineri, 8 aprilie 2011

Norii de copil


Cand eram mica
Ma asezam pe iarba
Si priveam norii plimbandu-se
Aveau contururi neobisnute
De forme geometrice
Flori si animale
Balauri si pasari cantatoare
Ce treceau repede
Una dupa alta
Invartindu-se haotic
Inainte sa reusesc sa-i prind
In plasa mea de fluturi.

joi, 7 aprilie 2011

Nimic altceva decat acest moment

"Am ramas intins asa, cu capul la ea in poala, iar ea se juca cu degetele prin parul meu. Am inchis ochii si mi-am dorit sa nu se termine niciodata. Pana la sfarsitul timpurilor, nimic altceva decat acest moment." 
                                                                                  Daphne Du Maurier - "Verisoara mea Rachel"

miercuri, 6 aprilie 2011

What love means

"Love means never having to say you're sorry"
Oliver Barret - Love Story

Ce alte citate frumoase despre iubire mai stiti?

marți, 5 aprilie 2011

Camerele III - Cu ochii deschisi

Imi tin ochii larg deschisi
Uneori
Si imi dau seama
De lucruri pe care
Nu le putem observa
Pentru ca avem
Fermoarul tras la ochi
Cu atatea zavoare
Cate gene ne aluneca
Pe pleoape.

*
In metrou
Oamenii sunt prinsi
Ca in agatatorile
Cuierului meu
Unde hainele se odihnesc
Fiecare la locul ei.

*
La doctor
Pe scaunele de asteptare
Oamenii se asaza in fata usii
Precum pantofii pe presul usii mele
Calmi, tacuti,
Mai mult sau mai putin muradariti.

*
Cand plang
Fetele scaldate in lacrimi
Ale oamenilor
Seamana cu fereastra-mi aburita
Pe care desenez forme
Cu varful degetelor
Iarna.

luni, 4 aprilie 2011

Aduni lumina





Te-mbraci in negru
S-aduni primele raze de soare
Sa pastrezi in tine
Lumina si caldura
Acestei primaveri
Din cap pana-n picioare.

duminică, 3 aprilie 2011

Pierduti pe drum

Ne-am pierdut
Este incredibil
Cum am reusit
Sa facem asta
Tocmai noi doi
Dintre toti ceilalti
Intr-un spatiu atat de mic.

Unde suntem?
De ce spui ca ne-am pierdut?
Nu vad decat lumina inainte
Simt prospetimea naturii
A aerului curat de padure.
Oare acolo suntem?
Intr-o padure?

In spatele nostru nu se vede nimic.
Sigur ca ne-am pierdut
Cum altfel
Am fi reusit sa simtim asa
Sa traim asa
Izolati de restul lumii
Ca doua flori rosii
Patate de iubire
In mijlocul crangului?

Suntem numai noi doi
Si o raza de lumina.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Mirosul puritatii

In spatele peretelui de catifea
Al pleoapelor
Se gasesc numai umbre
Culori
Si fluturi
Invalmasite pe o panza de ceata
A visarii.

Pielea iti miroase a iarba cruda
Iar parul a ploaie
Cand te strang in brate
Ma umplu cu primavara
Din fiinta ta.

Ma joc cu tine
Punandu-ti intrebari multe
Fara sens
Cu ochii pierduti in visare
Pe peretii stropiti cu dragoste
Ca un copil.

Dar nu mai suntem inocenti
Nici tu nici eu.
Numai primavara din noi doi
Miroase a puritate.

vineri, 1 aprilie 2011

From Sarah with love