Imi tin ochii larg deschisi
Uneori
Si imi dau seama
De lucruri pe care
Nu le putem observa
Pentru ca avem
Fermoarul tras la ochi
Cu atatea zavoare
Cate gene ne aluneca
Pe pleoape.
*
In metrou
Oamenii sunt prinsi
Ca in agatatorile
Cuierului meu
Unde hainele se odihnesc
Fiecare la locul ei.
*
La doctor
Pe scaunele de asteptare
Oamenii se asaza in fata usii
Precum pantofii pe presul usii mele
Calmi, tacuti,
Mai mult sau mai putin muradariti.
*
Cand plang
Fetele scaldate in lacrimi
Ale oamenilor
Seamana cu fereastra-mi aburita
Pe care desenez forme
Cu varful degetelor
Iarna.
ai scris o poezie foarte frumoasa:)
RăspundețiȘtergereimpresionant:)
RăspundețiȘtergerete ador :))
RăspundețiȘtergeresuperb...
RăspundețiȘtergereva multumesc :)
RăspundețiȘtergereavem fermoarul tras la ochi...
RăspundețiȘtergereasa e...buna poezie :)
bestiale!:)
RăspundețiȘtergere