Insemnata

Era insemnata cu durere in toate incheieturile corpului ei, in toate punctele vitale in care-i puteai auzi sufletul batand slabit prin membrana lichida de sange si de piele, in toate gaurile fiintei ei deficioase prin care viermele bolii aceleia infecte cauta sa respire. Erau X-uri de-a lungul intregului ei corp, erau insemne identice desenate pe intreaga suprafata alba, curata a pielii intinsa uniform peste oase si organe, mata si lina, fara delusoare si denivelari de care sa te impiedici si sa blestemi creatorul acestui loc ca nu i-a acordat suficienta grija. Era curata. Si acum... se murdarea cu moarte. Se casca moartea peste ea ca o molima, cucerindu-i rand pe rand toate teritoriile de pe harta, imbolnavindu-le de negreala, insemnandu-le ca fiind puncte de infectie ce prezinta risc grav de contactare a virusului. Pacat ca era singura care locuia in acel corp si ca singura persoana care o imbolnavea incet incet si de unde se molipsise cu durere si intuneric nu putea fi alta decat ea insasi. Stii – se spune ca o persoana, cand are probleme si reuseste sa fie fericita, fara nicio grija, este asa pentru ca, in mintea ei, a gasit deja pe cineva pe care sa dea vina. Acum – pe cine ar fi putut ea sa dea vina ca sa reuseasca sa ierte...si sa treaca mai departe. Daca nu era decat ea, ea singura, ea si numai ea dintotdeauna.