Jocuri de copii

Papusa mea cu parul albastru... Da sa te pup. Da sa te strang in brate, cu capul tau luminos in poala mea, poate reusesc sa absorb acolo durererea care se scurge din toata fiinta ta. Poate, in acelasi timp, ma umpli tu cu lumina din parul tau, caci imi pare ca traiesc zane colorate acolo, asa iti stralucesc ochiii si mintea de la o vreme. Te iubesc, stii ? Da, te iubesc, chiar daca ma lovesti. Chiar daca ma dori, ma doare si nu reusesc sa te opresc niciodata. Chiar daca nu te uiti la mine, chiar daca uiti de mine, chiar daca te strig si tu nu mai vrei sa imi raspunzi. Te iubesc. Si vreau sa te ajut. Esti parte din mine, stii ? Cel putin, asa imi pare acum, cand stam imbratisate una in cealalta, tu – cu mainile inerte plutind pe langa mine si cu ochii goi uscati de lacrimi, leganandu-te constant de pe un picior pe altul – eu, cu mainile strans legate in jurul tau de parca mi-ar fi teama sa te scap dintr-o clipa intr-alta si sa nu te mai vad apoi si cu ochii mari, plini de lacrimi, razand din cand in cand de fericire si sustinandu-ti miscarile neregulate ricosind din cand in cand in jurul meu. Papusa mea... cu parul albastru. Te iubesc, stii ? Si vreau sa te ajut.