De sambata seara

“Niciodata vocile nu sunt atat de frumoase ca intr-o seara de iarna, atunci cand apusul aproape ca iti ascunde trupul, iar cuvintele par a se naste de nicaieri, cu o nuanta de intimitate rar intalnita in timpul zilei.” 

 V. Wolf

"Uneori trebuia sa dorm singur. Nu ma suparam. Ascultam casa respirand. Cu toata lumea dormind langa mine, ma simteam... in siguranta." Desi eram singura, ca o fantoma mai vesela, mai neobisnuita, care se bucura de prezenta lor, care statea linistita si refuza sa plece pentru ca nicaieri nu s-ar simtit atat de bine cat a facut-o ca om. Presupun ca nu suntem chiar atat de nefericiti pana la urma, in calitate de oameni. Desi scurte si fragile, vietile noastre se traiesc cel mai frumos si asta pentru ca sunt simtite. Ca acum, calde, adormite, cu firele de vise impletindu-ni-se la tample, impingandu-ne la somn in fata unui foc din camin.