Promisiune

I-am promis iernii sa visez tot mai mult la țărmurile albe ale mării fulgilor de nea, sa adorm în puful strălucitor de pe pieptul păsărilor cu ochii mijiți în ceața de sidef, sa desenez o inimă caldă în trupurile reci lipsite de speranță, sa ma dezbrac de toate clipele murdare și să-mi curăț mintea în albul cel mai pur al zilelor inundate de lumină.
I-am promis să adun stelele ce vor începe să cadă din cerul de decembrie și să le ascund în ochii calzi de copil să nu se spargă, i-am promis să uit culoarea lunilor de vară și să mi-așez mâinile fără teamă în îmbrățișarea ei de gheață, și drept răsplată voi mai supraviețui o iarnă.