De-ar fi sa pleci,
sa iei cu tine amintirea noptilor de vara,
culese umede din lanuri de secara
de pe campiile incaltate cu roua,
din gradinile noastre-albastre
unde au inflorit castanii
si-ti poarta sarutarea blonda.
S-aduni petalele de flori de tei
cazute sub copaci,
sa iei parfumul lor de dulce alb
de primavara,
sa-mi decolorezi macii de sarutari
- de sarutarile tale.
Sa-mi lasi o slova pe o foaie
sa mi-o asezi pe perna
acolo unde soarele din zare
imi va pastra atingerea-i eterna.
Fara ruj de flori, de sarutari pe gat
te pleci, calator, pe-un drum de tara
lung si-uscat de soare, de vara.
Porti o privire-a mea pe spate
dar lasi ploaia sa o stearga
si-ti strangi haina mai aproape.
Iti va fi dor, o, calator?..
de-o zi, de-o noapte
de-o soapta sorbita-n asfintit
de-o sarutare muscata-n rasarit
de-o floare
de o zi cu soare.
