marți, 7 iunie 2011

Urmele lunii


Sub lumina fantomatica ce-ti joaca la ferestre
Pasesti, inger bland, cu talpi reci si goale
Si-mi lasi urme vinovate sub perdea.

Amprentele luminoase pe pervaz
Se danteleaza in raze subtiri
Intr-o panza ascutita
Ce ma zgarie pe maini.

Iti simt calcaile umede, moi
Cum aluneca prin noapte
Si-ti simt ochii-ncremeniti
Pe-un chip patat
De prea multe lacrimi.

5 comentarii:

  1. Presupun ca lacrimile nu vor inceta niciodata din a mai cadea, dar tot ceea ce poti face este sa mergi mai departe.

    RăspundețiȘtergere
  2. @pinky: wow e mai mult decat suficient :D
    @A wounded soul: Asa este...nu tb sa le lasam niciodata sa ne doboare sau sa ne pateze chipul.
    @Nymphetamine: ma bucur :)

    O zi minunata tuturor!

    RăspundețiȘtergere
  3. "Amprentele luminoase pe pervaz
    Se danteleaza in raze subtiri" Divin.

    RăspundețiȘtergere