duminică, 18 decembrie 2011

Filozofări

Uneori esti asa de ocupat sa-i urmaresti pe ceilalti incat uiți să te mai privești pe tine. Iar când o faci nu te mai recunoști nici măcar în oglindă, așa de străină îți este propria persoană.




Să nu știi cine ești, de unde vii, încotro te îndrepți, este un lucru chinuitor. Să te întrebi dacă ceilalți, persoana iubită sau chiar tu însăți ești doar o plăsmuire a imaginației tale bolnave, să te întrebi dacă toată treaba asta e reală, dacă nu este cumva doar un fel de visare este cel mai chinuitor lucru.

Uneori mă cuprinde o frică paralizantă când mă gândesc la lucruri dintr-acestea, să nu cumva să mă trezesc dimineața și să nu-mi amintesc cine sunt, dar mai ales - cine ești, dacă te-am cunoscut ori dacă te voi mai găsi vreodată.

7 comentarii:

  1. totul tine doar de increderea pe care o ai in tine....

    RăspundețiȘtergere
  2. M-au impresionat toate aceste cuvinte, Felicitari !

    RăspundețiȘtergere
  3. roscata: sa inteleg atunci ca la mine e foarte scazuta...
    viorel: multumesc :) apropo, am vazut ca profilul tau e indisponibil si nu am reusit sa-ti citesc blogul. Ar fi dragut din partea ta daca ai face ceva in privinta asta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Uneori, cand tot ce a ramas sau tot ce a existat vreodata sunt doar niste amintiri, ajungi sa crezi ca poate a fost doar un simplu joc al imaginatiei tale..

    RăspundețiȘtergere
  5. astea mi sunt gandurile in ultima vreme..

    RăspundețiȘtergere
  6. probabil multora le e frică de acest lucru. fiecăruia i se poate întâmpla, cred eu.. ţine de personalitate şi de cei care te înconjoară.

    RăspundețiȘtergere