O pasare cade pe ape
si nu e nimenea pe-aproape
ca sa ma vaiet si sa strig"
D.I.
Lasa-ma sa fiu o pasare in ploaia asta rece, lasa-ma sa ma duc... repede, cat mai pot sa ti-o cer, curaj, curaj in scuturarea aripilor, nervoase in stangacia lor, albe peste ape, peste munti si vai, cat m-o mai tine noaptea asta, inainte sa vina zorile si sa ma doboare cu picaturile lor din soare.
Lasa-ma sa cad, atunci cand nu o sa mai pot zbura, daca ti-o cer, daca tac, daca uita sa mai iasa tipat din gatlejul incordat, acoperit cu pene, lasa-ma sa ma duc ingreunata de ele jos, dar nu-mi da drumul pe pamant, ci pe ape, caci acolo nu este incremenirea ultimelor clipe tremurand pe pamant deschis.
Nu trebuie sa cazi ! Nu trebuie sa ne gandim la aceasta parte .
RăspundețiȘtergeresa cazi?poate sa te ridici, apropo, nu am mai trecut demult pe aici pentru ca tezele ma calca pe coada, dar ai avansat foarte mult, esti mai rafinata si iti alegi pe zi ce trece cuvintele mai bine, mai okay, felicitarile mele!>:D<
RăspundețiȘtergereploaia trece mereu.
RăspundețiȘtergeredar nu trebuie sa asteptam sa treaca, ci sa o iubim :)
ai un stil atat de unic de a scrie...
RăspundețiȘtergereLasa-ma...simplu.
RăspundețiȘtergerefrumos postul
RăspundețiȘtergere