vineri, 20 iulie 2012

Red tea

-Iti curge sange din gura.
O vazu cum isi duse repede varful degetului la gura si cum sterse incet o picatura rosie, fara sa o priveasca, insa. Apoi zambea.
-Ah, da?
-Ti s-a mai intamplat?
-Daca mi s-a mai intamplat?...
Surase din nou, iar la intinderea brusca a buzelor ei, un firicel de sange ii aluneca dintre dinti, patand albul lor. Apoi culoarea intunecata, groasa de lichid se dilua rapid pe suprafata lor, devenind de un rosu aprins, murdar parca, patand in intregime dintele si intinzandu-se si pe cei laterali, alunecand cu indrazneala printre crapaturile dintre ei si formand santuri mici acolo, raulete de substanta vie, proaspata.
Dar ea suradea. Si nu apucase sa ii raspunda. Ochii ei erau in miscare, fara sa caute un raspuns, ci oferind mai degraba surprinderea intrebatoare a privirii - "Si ce daca?..."
-Vezi ca...
Ii facuse semn sa se stearga. Usorul dezgust se citea pe fata ei cand o vazu ridicand de data aceasta din umeri, dar ducand intr-un tarziu degetul moale la gura. Sangele ii ramase pe deget. Ca un fel de pata de sirop, dar nu era dulce, si in niciun caz placut la gust sau placut in orice fel... Ea nu parea sa creada asta. Stranse buzele si avu impresia pentru un moment ca isi trece limba peste dintii de dedesubt si ca ii linge incet, ca si cum ar savura o placere secreta, zambind usor in tot acest timp.
De unde venea tot sangele acela?
Poate era lovita. Poate se muscase in somn, mai auzise asa ceva, sau se muscase de pofta...
Dar cand isi ridica iar colturile buzelor sa ii surada linistitor, nu gasi nicio pata acolo, nicio gaura de orice fel, si sangele nu mai era, ca si cum fusese inghitit in intregime ca pe o licoare savuroasa. Poate isi imaginase. De fapt - sigur - da, isi imaginase.
Surase nelinistita la randul ei, ca sa ii raspunda intr-un fel femeii aproape deranjant de relaxate de langa ea. Dar cum isi permitea sa faca asa ceva? Sa se... expuna in acest mod, in acest mod neobisnuit si pervers in acelasi timp. Total... inadecvat!
Dar cealalta ii intrerupse sirul gandurilor ducand paharul la gura si sorbind usor lichidul dinauntru. Cu... limba. Abia observabil, cat sa nu atraga atentia, dar ea deja era foarte concentrata pe gura ei ca sa treaca cu vederea acel gest minor, dar atat de puternic. Avu o senzatie ascutita de ...ceva, nu ar fi putut spune ce. Ar fi vrut sa o poate numi dezgust, dar avea ceva si dintr-o curiozitate morbida in a-i urmari miscarile usoare, regulate ale limbii coborand si lipaind usor apa precum un animal care isi astampara rapid setea printr-o inghititura si apoi se intoarce la obisnuitul sau. Constata schimbarea abia sesizabila a culorii lichidului, pe masura ce era absorbit inauntru, diluandu-se usor intr-o nuanta de rosu, dar disparand rapid apoi, fiind cules in gura si apoi trimis incet pe gat, in jos catre stomac.
Totul inceta brusc. Ea isi ridica capul, lasa paharul jos, se linse pe buze si zambi usor fortat ca si cum ar fi fost prinsa asupra faptului, senzatie care disparu imediat, lasand loc confortului obisnuit. Atunci se sesiza si ea, inchizandu-si la randul ei gura usor intredeschisa in acest interval spre profunda ei rusine. Si simti gustul sarat, patrunzator al sangelui, invadandu-i saliva, cand isi dadu seama ce facuse cu dintii in tot acest timp, muscand si frecandu-si colturile de gingiile moi, fara sa o doara. Ba dimpotriva.
Tacu.
Amandoua.
Doar tacura in fata cestilor simple de apa.

4 comentarii:

  1. Am avut un sentiment ciudat dar placut,citindu-ti postarea.Frumos!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ador descrierea acestor frânturi de viaţă care spun atât de puţine şi totuşi atât de multe. Faină postarea:)

    RăspundețiȘtergere
  3. M-au trecut fiorii citindu-te. Frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunat mai scri,imi place enorm de mult!

    RăspundețiȘtergere