luni, 27 iunie 2011

Paradisul. Componente I

Copilaria. Singurul paradis pierdut.

5 comentarii:

  1. i did it!Iti multumesc, draga mea, tare mult pentru informatii!Imi voi schimba blogul cat pot de mult dupa sfaturile tale!Si ca dovada, iti urmaresc blogul, yey:).Thx for help.
    And.. about childhood, i miss it!Cu toti ar trebui sa profitam de copilaria care ne-a mai ramas, putin ce-i drept.Defapt, consideri ca toti suntem diferiti.Si pierderea copilariei, depinde de maturizare.Iar noi, toti, ajungem la stagiul maturizarii mai devreme sau mai tarziu, insa ajungem.Trist ..Eu cred ca voi pastra copilaria in mine pentru totdeauna, mereu va fi loc si timp pentru a copilari.

    RăspundețiȘtergere
  2. Niciodata nu am sa pierd acest Paradis :) E mereu loc pentru copilarie in mine si chiar si afara... :) Il ascund doar, cand e nevoie...nu vreau sa-l vada iadul, pe care unii l-au sadit in ei si in jurul lor...

    RăspundețiȘtergere
  3. Chiar asa e, dar cateodata paradisul asta se pierde si iti doresti sa te intorci atat de tare, dar numai ai cum pentru ca poartile lui s-au inchis. Forever.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mada: Ma bucur sa stiu ca va fi asa...copilaria este un dar ce nu trebuie irosit.

    Dino Everest: Fii sigur ca si ei isi ascund copilaria uneori, asa cum o faci si tu. Este doar o masca care ne pacaleste uneori..Dar nu e sincera. La fel cum nu sunt sinceri nici cei care o poarta.

    A wounded Soul: Stii cum se zice, niciodata sa nu spui niciodata. Cine stie, poate ca portile nu s-au inchis chiar de tot. Inca mai poti arunca o privire prin gaura cheii si sa-ti permiti sa fii din nou copil. CHiar si pt. o clipa.

    Amuleta japoneza: In cerneala penitei celui care le scrie...!

    RăspundețiȘtergere