Dureau, dureau atat de mult visele alea imposibile dupa care tanjeam atat de mult, dureau cuvintele si privirile si faptele ce niciodata nu s-au legat, dureau ochii goi si usturand de atatea lacrimi, dureau intepaturile pe gat ale unui inceput de raceala ce-mi invalmasea gandurile si-mi zvarcolea intregul corp in sughituri repetate, durea acest mult din toate si din prea putine totusi... caci nu erau suficiente, nu erau de-ajuns sa-mi smulga o reactie.
Pentru prima oară când mi-e greu să pătrund în gândurile unei persoane..
RăspundețiȘtergere..blocare, poate...
RăspundețiȘtergeresi fericirea e durere...
RăspundețiȘtergereGandul manifesta starea noastra de spirit si invers . Adica folosindu-ne de un gand putem fi tristi sau fericiti .
RăspundețiȘtergereSi doare...
RăspundețiȘtergeregandurile tale le strabat pe ale mele.
RăspundețiȘtergeretotul doare.
RăspundețiȘtergere... cunosc sentimentul. Insa nu l-am vazut niciodata descris atat de ... frumos. Chiar superb as putea spune!
RăspundețiȘtergereNeputiinta doare..Intangibil!
RăspundețiȘtergereCrede-ma, stiu cum e. Dar asta e scrisul: un dar si-un blestem.
RăspundețiȘtergereCitesc din nou postarea ta!..si din nou ma patrunde!
RăspundețiȘtergere