Mi-e capul greu de atatea ganduri
Simt ca ma impiedic in fraze fara noima
Iar literele-mi sar de pe pagina agatate de ace
Si ma sperie sangele pe care mi l-ar putea lasa
Pe hartia curata unde ma odihnesc.
Capul imi aluneca pe spate
Si il las sa cada dus de valurile de par
Caci simt ca numai asa imi pot regasi echilibrul
Cu ochii dusi in orbite, intredeschisi pe dupa pleoape
Tipand a alb in pupilele grele
Dar care vor pluti acum usoare odata cu pamantul
Atunci cand gravitatia va inceta sa mai capete sens
Iar cladirile lumii mele se vor invarti pe cerul pamantiu acum
Duse de sangele prea multor cuvinte
Puse acolo unde nu trebuie
Pe o foaie de hartie ce se voia alba
In ciuda a tot si a toate..
Foarte frumos :x
RăspundețiȘtergereAm scris versuri cu sange,dar din greseala am sters cu lacrimi de inger si a ramas foaia goala..Si acum foaia plange,ii e dor de cerneala,de silabe cand accente,cad pe vocala..
RăspundețiȘtergereCat de frumos :*
RăspundețiȘtergere