4:08 AM

Îmi doresc pur și simplu să nu mai respir. Vreau să cad jos și să nu mai respir.
Îmi doresc să nu mai gândesc. Nimic, absolut nimic, vreau să mă lovesc cu capul de ceva și să nu mai pot să procesez. Nicio informație, de orice fel, vreau să fiu debilă, vreau să fiu proastă, retardată, o handicapată, vreau să nu fiu capabilă să mai diferențiez un lemn de o bucată de cuțit și să cad pe el când intru în bucătărie. Vreau să urlu, vreau să mă zbat ca un animal. Vreau să îmi curgă mâncarea din gură ca la copii, să privesc în gol ca pescărușii tâmpi, vreau să stau ca o frunză și să aștept să mă plesnească vântul și să nu sper să trăiesc până la primăvară, vreau să fiu un organism mic departe. Vreau să mă calce cineva și să nu mă măture, vreau să mă lase acolo, nu vreau să fiu îngropată, vreau să fiu lăsată, vreau să fiu zdrobită, vreau să calce lumea peste mine pe o potecă. La infinit. Vreau să fie întuneric. Vreau să fie zgomot. Dar nu vreau să fiu singură. Și vreau să fiu mică. Să nu ajung la oameni. Ca în desenele animate. Vreau să uit cum le arată fețele. Vreau să stau într-o cușcă în frig și să latre câinele la mine. Vreau să-mi înghețe oasele. Vreau să le tocească apoi și să le facă var pentru case. Vreau să nu am nimic de zis. Vreau să mor. Și nu am nimic de zis.

Dragostea ca o forma de relief

Ce se întâmplă cu o formă de relief
Când a fost cândva o câmpie înverzită
Apoi a devenit un deal mai chel
Care s-a inundat
Și a udat și a udat cu lunile vegetația toată
Până s-a înmuiat, s-a transformat în clei
Și s-a diluat
Apoi nu a mai avut ce să curgă, și totul s-a evaporat?
Rămâne o stepă ștearsă
Sau un mal umed în care te cufunzi imediat
Așa că ți-e frică să mai treci pe-acolo,
Îl eviți și stai la intrare derutat?
Cresc puieți noi, trăiește într-un anotimp de patru luni
Sau vremea se schimbă de două ori pe an?
Cum bate soarele acum
În râul care a secat
Și nu mai vrea nicicum să se așeze
Pentru că nu-i mai pasă
Iar formele de relief posibile
S-au epuizat?

Oranges and hoarse voices that can't bark

For the first time in years I feel careless
I light my orange candle from Di
Listen to Tom Waits
Light a cigarette
And the cold air from the window
And hoarse voice on the background
Remembers me of a time
In years
I will feel careless
Again
Next to an old man holding my hand
Next to a Christmas tree
With oranges at our feet
And old movies on the TV.
How can you remember the future
At a window on an autumn night
Just by listening to an old song
And smelling a scented candle
From the lady of a man
That broke your heart?
I'll tell you how
You must be named by me
And fallen so far apart
You no longer differentiate people
From magic and dust
There's no goodness, no guilt
Only dogs and lust
I was never able to bark
Now I can finally close my mouth
Stop trying and rest at last.

Ultimul etaj, langa floare

Mi-e rău.
Mă-ntorc acasă pe străzi cunoscute
Intru în holul de la intrare
Unde mi-ai făcut poza aia mișto cu becul iarna
Iau liftul unde m-ai îmbrățișat ultima dată
Și am zis că ar trebui să facem asta mai des;
Liftul în care coborai chiuind de la mine
În fiecare seară la ora unșpe să prinzi metroul.
Iau liftul ăla
Până la ultimul etaj și mă urc lângă floare
Floarea pe care o știi prea bine
În colțul neluminat
Unde ne ascundeam de bătrâni
Și mă lipeai de pereții plini de var galben
Și mă conduceai până în fața ușii apoi
Și mă conduceai.
Și mă așteptai pe scări atunci când întârziam
În hanoracul albastru
Pe care ți l-am luat de Crăciunul trecut
De fiecare dată când văd culoarea aia în metrou mă întorc
Cu capul și tresar
De fiecare dată deschid liftul cu ochii închiși
Sper că o să te văd acolo
Când becul face clic
Dar scările sunt goale;
Floarea e la fel, dar au schimbat geamul de lângă ea
Și-au pus termopane;
De fiecare dată când trimit pe cineva acasă
Îl văd cum coboară cu liftul și ascult înainte să închid ușa
Dar nu mai chiuie nimeni în blocul cu ecou
Iar eu te-am mai uitat încă puțin
Din nou.

Notite XXVI

Dacă vrei să vezi ce mai fac, nu este nevoie decât să te uiți la vreme.

Zâna Măseluță

Zâna mea Măseluță este un alt fel de zână
În fiecare noapte pun o zi nouă, fericită, sub pernă
Și, când mă trezesc, găsesc una urâtă, veche,
Iar cea frumoasă a dispărut.
Dacă în coșmarurile mele am zile noi
Ele sunt în trecut, iar asta le face vechi
Trăiesc în două timpuri: o dată cu mine, o dată fără mine;
O dată cu tine, o dată fără tine.
Cândva era un timp când trăiam împreună
Și nu era nevoie să adorm
Ca să te mai țin de mână.
Când scriu asta plâng, ceea ce face această zi
Să nu fie una bună.

Notite XXV

Astăzi am împușcat o stea și o pasăre pe cer.

Notite XXIV

Florile mele fac pipi
Și apoi îl trag înapoi.

Parfum

Plămânii mei sunt plini de cireșe
Îmi aduc aminte de rochia pe care o purtai azi
Și de culoarea părului tău
Pe care dacă l-aș infuza pe foc
Ar avea exact același gust.
Îmi doresc să te păstrez într-un loc
Unde mirosul tău nu o să îmbătrânească
Iar dâmbul de sub buză nu o să se niveleze niciodată
Pentru că deasupra lui cade o stea în fiecare noapte
Și îți taie fața în două
Acolo pe unde numai eu te pot auzi.
Am avut atâtea culori în oraș astăzi
Și în parcul de lângă casă
Dar din pieptul tău a răsărit cea mai puternică floare
Înrădăcinată bine în pământ
Cu două picioare goale
Îmbrăcate în piele și ciorap fin.

Notite XXIII

Te porți urât cu mine; nu mă mai distruge
Atunci când e târziu
Și alunec pe scări de metrou
Pentru că lumina nu a putut să mă țină întreagă
O zi până întunericul a căzut.
Acum, că noaptea a devenit mai lungă,
O să-mi fie frig
Și, răcit, cadavrul meu
Mă va aduce înapoi la tine.

Fantomă

Uneori mă simt de parcă aș fi suspendată
Memoria mea e o lună, iar eu stau agățată în cer 
Ca și cum aș fi un pește
Iar colțul ei o undiță
Aș vrea să o tai, dar nu se poate,
Așa cum zeițele lui Hades
Nu au reușit să-l ucidă pe Hercules
Pentru că era nemuritor
Amintirile nu se pot dezlega de luna mea
Și trăiesc în întuneric.
Când se face dimineață merg printre oameni
Pe străzi, în clădiri cunoscute, în săli de cinema
Și mă aplec spre ei ca și cum aș vrea să apuc o piele cunoscută
Și mă rezem și apuc o mână care nu e a ta
Deși mâna aceea nu se va întoarce niciodată la mine
Eu o caut peste tot
Și pot să-mi amintesc forma ei dacă închid ochii
Și culoarea, și oasele care o țin legată de corp
De aceea încerc să dorm cât mai puțin.
Cândva am spus că nu pot trăi fără tine
Și este adevărat:
Nu mai ești aici, dar eu trăiesc cu tine.
Dacă aș putea desena lumea mea în timp ce dorm
Ai vedea că realitatea mea e înghețată
Într-un timp numai cu tine
Înainte să te urăsc, iar tu să mă dezamăgești
Pentru că o amintire e încă vie
Și nu ai putut să o distrugi cu ce a urmat.
Toate mâinile se întorc spre mine

Și văd linii pe care nu le cunosc
Și resping trupuri pe care nu le doresc
În săli de cinema
Când mă aplec spre tine.

Am urât tot ce a urmat
Și am plâns când nu te-am găsit
Atunci când zorii au luminat o jumătate de pat
Care nu ar mai fi trebuit să fie acolo
După ce tu ai plecat.
Noaptea mă întind pe cealaltă parte
Și mă lovesc de obstacole nevăzute
Și vorbesc în somn, și mă trezesc țipând
De atâtea ori încât am uitat ce sunet are numele meu
Când nu e pronunțat de tine.
Ce ne facem când lumina albă șterge
Tot ceea ce noaptea a hașurat?
Îi mulțumesc soarelui
Că mă desprinde de lună
Și pot să merg pentru câteva ore
Ca un adevărat pește pe uscat.

Despre morți numai de bine

{2o13} from the my world is not empty without you series
(35mm, lith print, paint)

E ceva sub mine
Ce am îngropat de viu
Și am plecat de lângă groapă înainte să se trezească.
Atunci când au turnat pământul,
Corpul dinăuntru era sedat.
Sub anestezic nu a simțit nimic,
Dar atunci când timpul a trecut parcă l-am auzit cum a urlat
Și a bătut în coșciug disperat
Să-i dau drumul afară, a crezut că l-am trădat.
Au trecut lacrimi cu lunile, ca și cum ar fi trecut anotimpuri
Și corpul a devenit tot mai uscat;
Cineva vine și îmi arată noaptea cum încă nu e mort, deși l-am îngropat
Și îl caut în întuneric tot timpul
Toată luna, pentru că atunci când vine soarele mă prefac că l-am uitat.
Am obosit să-mi păcălesc corpul să se ridice dimineața
Ca și cum tu nu ai fi existat.

Rău de mare

Să mă îndrăgostesc e ca și cum aș avea rău de mare
Ceva urlă în mine
Și barca se cutremură
Luntrașii se apleacă peste bord
Și corpurile lor se strâng deasupra apei
Ar vrea să scoată totul afară
Dar e prea mult ce s-a adunat.
Și ne înecăm încet
În timp ce ne ascundem cu mâinile goale
Lăsate încă cu palmele în sus
În speranța că furtuna
Ne va da niște soare.

Notite XXII

Prognoza meteo: afară plânge.

Notite XXI

Pour some alcohol over me
And give me a little love
Some mashed up dreams
Then watch me catch fire.

sometimes the moon

Sometimes the moon
with her big empty eyes
makes dots 
looking at the sun
and she can't see straight.
Those nights are most dangerous
for there are blind eyes watching upon us
and criminals are at ease
on the streets of the earth.
I wish I hadn't met you
on a night like this
when the moon falls in love
with the sun.

Question

Where are you going?
In your body. And I'm never coming back.

Notite XX

We become tired of hearing people lie.
And after a while we become dead.

Notite XIX

Se vede că îmbătrânesc
Încep să uit
Tabla adunarii
Doi minus unu face unu
Sau zero?

Out the rabbit hole

When you realize it has all been a lie
You have to get the flowers out with roots and everything
Like tubes planted into your face, coming out of your nose
Bleeding at the hands of those who have chained you to a bed
Took away the truth and gave you a fairy tale instead.
I don't want to be set to sleep while there is still daylight
I don't need to be shown a picture of the world outside
I can see it for myself
And I can tell
You're nothing but a clown
You're nothing but clowns, I've been collecting toys
Nightmarish little toys
Hid them under my bed and let them visit me at night
Let them rape me and didn't put up a fight
And I've forgotten the ways in which a little lie
A kiss you draw onto my mouth in a January night
Can turn into a knife.
And I have wielded it myself
I let that lie come to life
And cut myself into my sleep
Countless times, passionately
The words the blade were whispering to the wound
I took them for "I love you".
But now there is no more flesh to cut
That lullaby has to stop.
Do I look like a child? Don't set me to sleep.
Do I look like a mouse? Go on and set me free.
Do I look like a story? Then don't put an ending to me.