joi, 16 mai 2019

Ploaie de primăvară

Geamurile transpiră în autobuzul
Care mă duce de aici
Emoționate ca mine
Nu au palme să șteargă sudoarea
Care le curge pe față
Așa că șoferul o face pentru ele
Considerent, apasă pe buton
Iar retrovizoarele dau la o parte
Fiecare lacrimă
De pe pielea de sticlă.
Aș vrea să fiu un geam la fereastra ta
Iarna
Să mă înroșesc toată când te apropii de mine
Fără să mă știi
Că sunt
Doar dacă ai veni să aprinzi aragazul
Și ai aștepta să se încălzească cina
Poate m-ai atinge plictisit
Și ai face forme haioase pe sticlă
Poate chiar numele tău
Să se imprime în mine.
Chiar și mult după ce ai plecat
Și eu m-am răcit în mine
Degetele tale le-aș păstra
Fără să le vadă nimeni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu