Idei nebunesti I

" <...poate exista o lume in care oamenii pleaca dimineata la serviciu sau la scoala, iar seara se intorc intr-o alta casa, iar acolo fiecare isi face datoria, datoria de "mama", de "tata" sau de "copil", de "bunica" si asa mai departe. Si seara sa stea acolo de vorba, sa rada, sa manance, sa se uite la televizor si fiecare sa se comporte in conformitate cu statutul lui. Dupa aceea fiecare sa mearga la culcare, iar dimineata sa se trezeasca si sa plece inca o data la serviciu si la scoala, iar seara sa se intoarca, dar intr-o alta casa si sa o ia de la capat. Tata este tatal unei alte familii, copila este fiica unei alte familii, pentru ca in timpul zilei uita ce s-a intamplat in seara precedenta, li se pare ca tot timpul se afla in casa lor, in casa potrivita. Si astfel sa continue toata viata.>

Lasa caietul sa ii cada incet din mana. Ideea aceasta il umplu de emotie si neliniste. Se gandi imediat la familia lui, desigur. Daca este adevarat? Daca, intr-adevar,  in fiecare seara merge intr-o alta casa si intalneste alti oameni, complet straini, carora le spune mama si tata? Nu, se trezi el imediat, la noi nu este posibil asa ceva. Mirosul mamei sale il putea recunoaste dintr-o mie de alte mame. Si atingerea palmelor tatalui sau pe obraz si micile lui glume taioase si enervante, iar de Muki ce sa mai spuna, pe ea o putea recunoaste cu ochii inchisi dintr-o mie de fetite de sase ani.
Deschise un alt caiet, mai urat. Rasfoi paginile. Il inchise. Ideea aceasta ciudata a ei nu ii dadea pace. Si daca are, totusi, putin dreptate? Pentru ca daca se inseala, de ce simte el o arsura usoara si indepartata, indepartata, in inima?"
(" Cineva cu care sa fugi de acasa" - David Grossman)