Îmi vad ochii si plang
imi vad buzele si rad
imi vad trupul si tremur
e mort de mult,
infectat cu ura.
imi vad buzele si rad
imi vad trupul si tremur
e mort de mult,
infectat cu ura.
Iti vad ochii si cred,
iti vad buzele si simt,
iti vad trupul si tremur
e viu de acum,
si plin de caldura.
iti vad buzele si simt,
iti vad trupul si tremur
e viu de acum,
si plin de caldura.
Minunat! E probabil greu sa faci un poem de genul acesta sa sune bine. E atat de natural, si deloc fortat! Chiar imi place. ^__^
RăspundețiȘtergereIubirea ne seaca trupurile de realitate si le infunda cu reverie pura. Nu mai conteaza nimic. :)
Foarte frumos :x . Rosaline - scrii minunat...
RăspundețiȘtergereDe fiecare data ma lasi fara cuvinte . Meriti toate cuvintele si gandurile nostre bune .
Sa ai o zi minunata !
pe cat de morbida e la inceput, pe atat de optimista devine in final
RăspundețiȘtergeresuperb :x
RăspundețiȘtergere:*
putine versuri, tone de vibratii...
RăspundețiȘtergereCita emotie,tremur si eu.
RăspundețiȘtergereTrup mort din cauza infectarii cu ura??
RăspundețiȘtergereVad deja o lume moarta...poate prea multa...
si, totusi, o lume care invie in final.
ȘtergereDe ce ura?!
RăspundețiȘtergereO fiinta asa pura ca tine ce ar putea sa-i infecteze sufletul....?
Un anonim fidel aproape de tine
Abia acum ti-am citit mesajul. Ma consideri pura? Dar chiar si fiintele pure sufera si, in suferinta lor, ajung uneori pana la ura...oricat ar vrea sa nu se intample asta.
ȘtergereNu te cunosc, mai ales daca nu ti-ai scris numele, si nu stiu daca tu ma cunosti. Dar ai o parere frumoasa despre mine, poate prea frumoasa. Iti multumesc pentru ganduri, anonimule. :)