13-08-2013
Buzele ma
dor asa de tare incat nici nu le mai simt.
Degetele
amortite se ridica sa le atinga, moi si mari asa cum si le aminteau, dar nu
simt nimic sub atingerea lor.
Buzele ma
dor asa de tare incat nici nu le mai simt.
Se musca
singure pana la sange, mestecand in gol bucati de carne, bucati din mine, in
lipsa de alte buze pe care sa le ...muste.
Buzele ma
dor asa de tare incat nici nu le mai simt.
Se musca
singure si se inghit pe sine, inghitindu-ma pe mine inauntrul lor – inauntrul
lor – facandu-ma sa dispar, asa cum mi-am dorit de atata timp.
Buzele ma
dor asa de tare incat nici nu le mai simt.
Se intind
noaptea dupa alte buze, dar nu gasesc sa muste decat perna. Ma intind noaptea
dupa tine, ma rostogolesc spre tine, ma invelesc cu mana ta, cu plus... – mana
ta... Ma invelesc... cu o idee de tine. Daca asta e tot ce pot primi. Imi e
suficient
Buzele ma
dor asa de tare incat nici nu le mai simt.
Dragostea
ma doare asa de tare incat nici nu o mai simt.
Diluare:
Iti mai
amintesti de mine ? Ah – nu ? Nici eu.
Mint. Imi
amintesc. Imi amintesc ultimele cuvinte, ultima privire, ultimul zambet sincer
– imi amintesc totul. Numai ca e de parca ar fi fost in alta viata, asa de mult
timp pare sa fi trecut...
Iar eu
sunt inca acolo, pe caldaramul rece, in acea bucata inexistenta de viata care
continua sa existe inauntrul meu, in mintea mea, si ma uit la tine.
Nu as
putea spune ca te astept, pentru ca n-ai sa mai vii.
Dar as
putea spune ca ma uit la tine, pentru ca, in mintea mea – nu am/ai plecat
niciodata – iar eu sunt aici, uitandu-ma la tine, si oftez. Sunt linistita.
Imi e dor
de tine. Te iubesc – ce cuvinte proaste.
Si daca
ti-as spune intr-o zi cu adevarat ce simt, oare mi-as da seama ca nu asta este
– nu astea sunt cuvintele care intruchipeaza sentimentele mele – oare, pe
momentul rostirii lor, ar capata pe data alta forma – iar dorul s-ar transforma
in « m-am plictisit de tine », iar iubesc-ul in « te dispretuiesc. »
Nu m-ai uri atunci ?
Sau poate
imi esti doar prieten. Mana ta se intinde dupa a mea sa o calmeze, nu sa o
mangaie. Buzele sa ma pupe prieteneste a intelegere, bataia pe umar sa ma
incurajeze. Imbratisarile sa apropie doua inimi simple de copii, de oameni – nu
de suflete indragostite – de ingeri.
-
Tu nu esti ingerul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu