In jurul meu totul se filtreaza
In raze albe de lumina
Incerc sa raman treaza
Sa ma umplu de culoare pura, plina.
Pielea-mi refuza orice alta culoare
Razele-mi incanta trupul cu a lor dogoare
Iar eu stau intinsa pe cearsafuri albe
Cu palmele stranse si picioarele goale.
Sst, taci, nu face galagie
Si nu trage draperiile
Ai promis sa nu-mi faci niciodata rau mie
Lasa lumina, caci ador ale ei calduri
Nu atinge cearsafurile
Si scoate-ti hainele-alea colorate
Aici sunt toate albe si curate.
Intinde-te langa mine daca vrei
Dar, oh, nu disturba acest taram luminat de zei.
E mai alb si luminos
Ca niciodata.
lumina alba si neagra :)
RăspundețiȘtergereDeci primesti doar cu Alba ca Zapada ...
RăspundețiȘtergere@Asa, Haos Organizat, gandeste in contraste ;)
RăspundețiȘtergere@Invizibilul: Exact :)
- albul!...puritate.
RăspundețiȘtergereacum imi zici de anotimp?
RăspundețiȘtergereTrebuie sa recunosti, aici e mai luminos decat la tine!
E... orbitoare poezia! Atât de mult alb și-atâta culoare plină de lumină... îmi place! :)
RăspundețiȘtergere- n-as putea preciza. stiu doar ca-mi plce timpul cind singreaza vara, platind tribut albului iernii.
RăspundețiȘtergeremerge atat de bn cu melodia din fundal.frumos
RăspundețiȘtergere- Buna , Rosaline! -
RăspundețiȘtergere- sa ai o zi frumoasa, ca tine!
@Deniza C: Ma bucur ca te-a "orbit" poezia mea :)
RăspundețiȘtergere@Pauza de tigara: :)ma bucur ca fac o combinatie placuta.
@Ben: O, multumesc. O zi frumoasa si tie!