-
Nu mi-a
placut.
-
Stiu. Stiu ca
nu ti-a placut. Nici mie nu mi-a placut. Am stiut asta
chiar si in clipa aia, in care am spus-o. Si am stiut ca nu ti-ar place pentru
ca nici mie nu imi placea, iar tu erai al doilea “eu », traiai in mine,
iar atunci cand faceam sau ziceam orice, ma consultam cu tine, in interior, de
fiecare data.
-
De ce? De ce o faceai?
-
Dintr-un gest de iubire presupun. Te iubeam – si voiam
sa iti arat asta luandu-te inauntrul meu, gandindu-te si respirandu-te mereu,
astfel incat sufletul si mintea ta aproape ca devenisera ale mele, asa de bine
le cunosteam. Nu te intrebam – inima mea nu ii punea intrebari inimii tale, iar
sufletul meu nu ii vorbea alui tau dintr-un motiv de obligatie, de convenienta,
nici de trebuinta macar – era mai mult un reflex. Nu te mai iubeam cu
constiinta, te iubeam din reflex. La fel si fiinta mea – traia din reflex
unduita dupa a ta, inima mea dupa a ta, mintea dupa a ta, gandurile dupa ale
tale... Traiam ca o pasare de flamingo beata si nu mai imi pasa de nimeni si
nimic.
-
Si atunci, daca ai stiut ca nu are sa-mi placa ce
aveai de gand sa faci... de ce ai mai facut-o ?
-
De ce te-am mai intrebat ?
-
Nu. De ce ai mai zis ceea ce ai zis.
-
Nu stiu. Dintr-un motiv de razbunare presupun. Am avut
o dorinta sau... asa ceva.Sa te pedepsesc. Una inconstienta. Sa te fac sa
suferi. Sa iti provoc tot atata durere cata imi provoci tu in fiecare zi cand
sunt nevoit sa traiesc cu tine... si totusi fara de tine. Esti inauntrul meu.
Dar nu pentru ca ai vrea-o tu. Ci pentru ca eu am ales asta. Traiesti inauntrul
meu. Dar esti doar o fantasma... Adevarata tu e afara undeva, traind linistita
si indiferenta in naivitatea ei, departe de mine.
-
Cum spui ca este doar o fantasma ceea ce iubesti tu
daca ma cunosti atat de bine ? Cum spui ca nu sunt reala in gandurile
tale, daca poti sa mi le citesti atat de bine pe ale mele, desi iti sunt
departe, atat de adesea... ?
- Asta nu o pot spune cu siguranta. Presupun ca cei
indragostiti capata o putere speciala atunci cand isi daruiesc tot mai bunul
lor persoanei respective si ii primesc inima in schimb, chiar si dupa ce ea a
refuzat sa o ofere din proprie initiativa.
-
Deci tu spui ca sunt sub vraja ta ? Pretinzi ca
ai acest drept asupra mea ?
-
Eu nu pretind nimic. Si nici nu afirm nimic. Eu doar
te iubesc. Nu astept nimic in schimb. Daca tu alegi sau nu sa-mi oferi ceva
inapoi, asta este in intregime decizia ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu