Animalul acvatic

Sunt un animal acvatic. O scrumbie sau poate o specie de somn cu jumătate de corp pe uscat sau cu jumătate de uscat pe corpul inundat. Nu știu exact. Trăiesc sub apă aproape în permanență, ochii mei înoată, la fel și brațele – au devenit solzoase. M-am înăsprit ca un burete după prea multe ore de spălat, sunt sărat și numai bun de aruncat. Patul nu mă mai primește, căci pe oriunde merg eu mă urmărește o baltă, iar așternutul e prea uscat pentru corpul în permanență udat. Ochii mi s-au umflat și, în loc de urechi, am două heleșteuri mici pe care le aprovizionez constant de pe obraji. Pielea a devenit ceva de soiul unei gume care a crăpat – peste tot în corpul meu am găuri ca să țin râul nesecat. Citesc poezii de dragoste să îl alimentez în zilele cu secetă și mă uit pe fereastră la orașul întunecat doar pentru o ploaie obișnuită în zilele cu teren uscat. De curând m-am abonat la programul de înjurături local doar pentru un plus de material, iar în fiecare dimineață la trezire primesc mesajul obișnuit de despărțire . Am un întreg calendar bine pus la punct și până la sfârșitul lunii plănuiesc să mă transform complet în pește, întreaga casă s-o inund sau, în caz contrar, am să mor încercând.