"O iubeste si nu o iubeste. Este vorba de frumusetea ei, racoroasa si languroasa, ce-i cade pe piele ca o frunza. Cand se ridica de pe trupul lui si se duce acasa [...] el isi asaza bratele pe piept ca sa simta urma lasata de ea. Cu siguranta i-a lasat o urma pe trup.
...
...ghemuit langa aparatul stereo din dormitor, cauta muzica aceea care, intr-un fel sau altul, o va lega pe aceasta fata de el, impiedicand-o sa se mai desprinda usor si sa treaca dincolo. Gaseste caseta si o introduce in aparat, apoi se ridica pentru a reveni in pat, dar primele note ale muzicii - clapele reci, de culoare albastru-inchis ale pianului - ii imprastie melancolia in membre; se gandeste la tradarea lui [...] si stie ca nu este demn de fata din fata lui, cu trup prelung, desenat in cafeniu si alb pe cearsafurile lui albastre."
O iubeste, si nu o iubeste... Hmmm... imi place partea asta.
RăspundețiȘtergere