marți, 10 ianuarie 2012

Când acasă e numai un cuvânt

...un cuvant pe care sufletul meu nu s-a deprins sa-l rosteasca niciodata cu placere.
Desi ar fi trebuit sa o faca, si mai ales - ar fi putut - caci nu ii e greu sa se ataseze de locuri, de lucruri, de oameni, sa se obisnuiasca cu ele.
N-a stiut niciodata adevaratul sens al cuvantului. L-a intrebuintat des, in diferite situatii, si peste tot pe unde calatorea dadea nume lacasurilor unde se stabilea, cat de putin, si de fiecare data acelasi nume - "acasa". Chiar si pentru o ora, locul acela se numea intr-un fel care nu-i apartinea, de altfel. Curios nu-i asa? Cum s-a putut intampla? Si - ce e mai grav - cum am putut sa nu-mi dau seama? Căci acasa nu e peste tot. Acasa e un singur loc. Nu conteaza de e casa, sau apartament, camin sau hotel, nu conteaza nici de are acoperis sau paturi unde sa te asezi. Acasa e acolo unde este sufletul tau. Ori...nu asa se spune?
Pacat. Asta inseamna ca al meu nu si-a gasit inca un loc. Si intr-o lume rece si egoista, nu ar trebui sa fie lasat sa umble singur asa, fara casa, fara nimic al lui, hoinar pe strazi ce pot sa-i zgarie pielea de pe talpile goale, caci au pietre si sunt zgrunturoase. Dar mai ales sunt inghetate. Si sufletul, saracul, e ... racit.

13 comentarii:

  1. Rosaline - ma lasi fara cuvinte . Cand intru pe blogul tau si citesc de fiecare data raman fara cuvinte .
    ,,Iti sunt dator cu cateva cuvinte
    Le voi cauta si-mi voi aduce aminte
    Momentan duc lipsa de descrieri
    Si de-o parere exprimata prin cuvinte . "

    RăspundețiȘtergere
  2. Suntem doar călători pe acest Pământ...

    RăspundețiȘtergere
  3. E atit de frumos !!!Si totusi mult prea trist...

    RăspundețiȘtergere
  4. a.Lina: uneori "frumosul" mai e si trist, intr-adevar...ce pot sa fac daca numai asa gandesc acum? trist.

    Cora: eu nu inca, printr-o minune :D

    B.D: si cu toate astea ii suntem datori sufletului sa ii gasim un camin, chiar si pentru putin.

    Raisa: :)

    viorel: ma bucur sa aud asta - ca postarile mele te amutesc, ca iti plac :) si ma bucur si ca, de fiecare data, gasesti nevoia de a-mi spune acest lucru, in atatea feluri dragute ca le-am pierdut numaratoarea.

    RăspundețiȘtergere
  5. da-i ceva babeste,poate isi revine...
    sufletului.

    RăspundețiȘtergere
  6. 29decembrie: daca stii tu vreun leac, iar eu nu-l stiu...te rog sa mi-l dai si mie :D

    Maia: tuturor ne este.

    RăspundețiȘtergere
  7. acasa e acolo unde legi un capat al firului vietii:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ioana: mai sunt si exceptii de la regula. :) spre exemplu eu.

    Nymphetamine: ce poetici suntem in seara asta! - foarte frumos ai spus :) din pacate, la mine firele vietii sunt un pic mai incurcate decat in mod obisnuit :D

    RăspundețiȘtergere
  9. ..e ca si cum m-as auzi vorbind cu voce tare..
    dar comentariul tau "si cu toate astea ii suntem datori sufletului sa ii gasim un camin, chiar si pentru putin" mi-a adus un zambet :) asa-i!

    RăspundețiȘtergere