Because these eyes don't shine half as bright
As they used to do and they haven't for quite a while"
Ma amintesc uitandu-ma in oglinda si nevazand nimic acolo. Ma amintesc cautand un raspuns in pupilele groase, dar negasind decat reflexia muta inauntrul sticlei. Ma amintesc dezamagita. Ce ma asteptam sa vad? Ochiul de foc din Mordor, sau poate o flacara simpla arzand in privire? Sau ma asteptam sa ma vad pe mine, cea adevarata, personificata cumva in adancul acelor irisi, iar nu tot trupul acesta strain si, cu atat mai putin, o imitatie neinsufletita a oglinzii privita din perspectiva minuscula a ochilor asezati precum niste margele in mijlocul fetei. Mereu am avut impresia ca trebuia sa fie ceva magic in ochii cuiva, ca si cum ai putea literalmente sa vezi lucruri acolo, ce sunt invizibile altfel, sa-i citesti sufletul si gandurile cu o simpla privire. Mie oare ce-mi tradeaza privirea? Orice ar fi, e ceva mai mult decat reflexia asta stangace, nereusita a mea luata de trei ori in oglinzile din sticla si din ochii mei, care nu spune nimic. Nimic ce nu stiam deja.
Uneori il privesc pe cel de langa mine in ochi pentru a ma vedea pe mine. Alteori il privesc in ochi pentru a nu fi nevoita sa vorbesc, intelege de fiecare data ce are de facut.
RăspundețiȘtergerePe straini ii privesc pentru a ma arata ferma, mereu pregatita sa ofer raspunsuri.
Pe profesori ii privesc in ochi pentru a arata ca-i ascult.