Chemarea simturilor

Hmm...Ochii ii ramasera prinsi in firul transparent al apei, parca meditand la ceva invizibil. Erau lucruri pe care pur si simplu le adora.. lucruri stranii de altfel...neobisnuite.
Se gandi....ii place sa simta apa curgandu-i pe trup, atingandu-i orice fibra din piele, continuu, bland, usor sau rapid, umed prin tesuturile vii, albe. Le simtea cuprinzatoare, imbratisand-o intru totul, de la suprafata moale a pielii pana in strafundurile sale, atingandu-i sangele si racorind-o.
 Ii place sa simta pielea rece sub degete...mai ales cand mana ii este fierbinte, ii place sa stranga incet bratul moale, de o temperatura mai scazuta, sa-i simta textura printre degete, sa-i simta raceala albicioasa sub buricele degetelor....sa o incalzeasca si apoi sa-i dea drumul satisfacut.
Placerea delicioasa de a bea apa, nesatios, incontinuu, sa-i simta picaturile alergandu-i navalnice pe cerul gurii, pe gat, prin piept, prin ea...
Placerea de a tine pe cineva de mana, de a simti strangerea calda a unui alt corp strain, ideea de protectie sau invitatia la prietenie si sprijin pe care i-o ofera...Un gest destul de intim care exprima un sentiment deja mai profund izvorat din sange, incheiat prin contactul pielii...
Obisnuia sa se gandeasca la un anumit nume cand era singura, sa-l strige dement, fara rost sau semnificatie : "Jane!Jane!" Poate se gandea la cartea aceea a lui Charlotte Bronte cand el o striga intr-un moment de disperare pe iubita sa iar ea, auzindu-l, se intoarce...desi e la mile distanta...Chemarea sangelui, a sufletului pereche...
Cand se scoala dimineata, isi recontureaza visele, continuandu-le si simte nevoie sa sarute pe cineva.
Adora sa bea ciocolata calda si mirosul vaniliei ii provoaca o stare de euforie totala... Parfumul ei preferat e Coco Chanel, nu s-ar mai opri din a-l mirosi, a-i trage izul dulce pe nari, a-l simti cu toata fiinta ei, intiparindu-si-l in minte, in carne, in simturi...
Pure idei si placeri...