"Satoko n-a fost nicicand mai frumoasa ca acum, cand cu ochii inchisi, se zbatea in bratele lui. Desi nimic nu-i umbrea conturul si farmecul chipului, arata destul de absenta la lucrurile din jur. Colturile buzelor se curbasera usor in sus. Kyioaky incerca sa-si dea seama daca rade sau plange, dar intunericul ii invaluise deja si nu se mai distingea aproape nimic. I-a privit urechea, pe jumatate ascunsa sub par. Lobul trandafiriu si forma ei perfecta il duceau cu gandul la o nisa din corali, cu o superba imagine minuscula reprezentandu-l pe Buddha, desprinsa dintr-un gand feeric. Adancitura urechii ei trada ceva misterios, palind in intuneric.
- Oare acolo se ascunde inima ei, sau indaratul buzelor usor intredeschise si a dintilor sclipitori? se intreba el.
Se gandea, cu o urma de frustrare, cum sa-i strapunga acea linie de aparare..."
("Zapada de primavara" - Y. Mishima)
Frumos..sublim :)
RăspundețiȘtergereRosaline, îmi dai te rog id-ul tău, dacă ai?
RăspundețiȘtergereAş vrea să te întreb ceva despre aspectul blogului, îmi place mult
Te pup!
Sigur, cu mare placere. Id-ul meu e scris la profil, daca te uiti. :-)
Ștergeresuperb pasaj :x
RăspundețiȘtergerePrea frumos pentru a mai adauga ceva.Esti GENIALA !!! Sper sa intri si pe la mine !
RăspundețiȘtergere