The monster within

Ceva albastru traieste in mine si se hraneste cu bucati din cerul stomacului meu, respira aer aromat din plamanii ce trag bezmetic sentimente in piept si expira fum pe cealalta parte prin cercuri perfect rotunde de durere... bea din sangele meu si ma musca de incheieturi pentru stabilitate intre peretii trupului meu, dormind relaxat cu crestetul intins catre inima si membrele rasucite spre buric. Sta cu gura cascata, caci sforaie in timp ce doar(m)e, iar in horcaiturile lui intrerupte sta sa-mi inghita organul principal, zguduindu-l din firele ce-l tin spanzurat in centrul corpului acesta pamantesc de muritoare. Firele vietii lui sunt atat de fragile incat ma surprind uneori tresarind cu spaima sa nu fiu inghitita inauntru in timp ce dorm, atunci cand constiinta si o urma de sentiment ce ma tineau stabila in timpul zilei ameninta sa ma paraseasca de tot...