Stii, azi te iubesc foarte mult. Dar doar azi. Maine s-ar putea sa nu o
fac. Maine s-ar putea sa te urasc sau sa si uit ca existi. Maine s-ar putea sa
nu mai exist eu si sa nu mai aiba cine sa te iubeasca...
Dar astazi - astazi numele tau are un gust deosebit pe buzele mele,
astazi e mai dulce - astazi esti gustul meu preferat. Astazi cerul straluceste
mai frumos in ochii tai, e o sclipire acolo care ma incanta atat de tare incat
simt fiori de placere peste tot si i-as privi continuu, sarutandu-i si
sarutandu-i intr-un exces de zel – s-ar putea sa-i si inghit de atata nebunie,
sa-i pastrez in mine, sa-i simt incontinuu pana se digera in sufletul meu.
Poate asa ar fi cel mai bine, sa simt efectul tau pierzandu-se progresiv in
mine, stiut numai de mine, numai al meu, pana cand corpul meu decide sa te
uite. ...Si te rog sa nu te schimbi, macar pentru o zi – fii asa pana la la
sfarsitul zilei asteia, fii asa pana adorm cu ochii tai in gand si ajuta-ma sa
nu te uit pentru cateva ore.
Dar maine... sa-mi dai drumul. Caci altfel o sa te fac sa te doara...
Pentru ca nu o sa te mai iubesc. Nu asa, in orice caz...
Sufletul meu iubeste, dar nu in fiecare zi, si nu in acelasi fel de fiecare data.
Sufletul meu iubeste, dar nu in fiecare zi, si nu in acelasi fel de fiecare data.
Pana la urma orice "azi" e scris intr-un cotidian al sufletului.
RăspundețiȘtergereîmi place !
RăspundețiȘtergere