"Mama a murit ieri, ieri acum multi ani. Stii, ce m-a uimit cel mai mult a doua zi dupa plecarea ei a fost faptul ca mai erau la locul lor cladirile, de-o parte si de alta a strazilor pline de masini care continuau sa ruleze, cu pietoni care mergeau, parand ca ignora total ca lumea mea tocmai disparuse. Eu insa stiam, din cauza golului care se fixa pe viata mea ca pe o pelicula in dezordine. Stiam pentru ca, dintr-o data, orasul incetase sa mai faca zgomot, ca si cum intr-un minut toate stelele se sparsesera sau se stinsesera. In ziua in care a murit, si-ti jur ca e adevarat, albinele din gradina n-au iesit din stup, niciuna nu culegea merea din trandafiri, ca si cum si ele stiau. Ce mult as vrea sa fiu, doar cinci minute, baietelul ascuns de ceilalti in bratele ei, leganat de vocea ei!..."
Marc L.
E repetabila greseala asta... sa apreciem ceea e avem de-abia dupa ce pierdem.
RăspundețiȘtergereCe este, mai exact, "Amintirile noului nascut"?
O serie de postari cu tema amintirilor noului nascut, ale celui mic si necunoscator, inocent si fara de memorie, care isi aminteste franturi din viata pe care a avut-o inainte, oricare ar fi fost aceasta si care traieste asa cum poate prezentul strain lui.
ȘtergereFoarte interesanta tema!
ȘtergereMarius Torok :,,Greseala lumii este de a aprecia un om atunci cand nu mai este."
RăspundețiȘtergereNu doresc nimanui pierderea parintilor , este cel mai dureros lucru , dar trebuie sa constientizam ca acesta este ciclul vietii .
orice s-ar intampla cu noi, oamenii, timpul nu asteapta ...
RăspundețiȘtergereCitatul este din Hotul de umbre nu?
RăspundețiȘtergereNu, este din "Si daca e adevarat..." de Marc Levy.
Ștergeredin cauza ta voi citi cartea...
RăspundețiȘtergerefrumoasă melodie ai ales ptr blog...