duminică, 9 februarie 2014

The real color



Am fost singura, uitandu-ma peste margine, sperand sa ghicesc adancul unui albastru pe care il visasem atat, cautandu-l – sa vad daca era asa cum mi-l imaginasem dintotdeauna. Am fost singura, uitandu-ma peste margine, plangand ce sufletul nu mai avea a plange decat cu gandul, cu dor de moarte in venele mele. Am fost singura, jinduind dupa un albastru sa usture ranile mele, sa inchida ranile mele – un albastru plangator, varsandu-se in mine, pe parcurs ce eu coboram in el, dincolo de margine. Apoi tu ai aparut, mi-ai aratat intunericul dinainte, iar eu te-am urmat, cu teama prinzandu-te de mana.
Oare aceasta e culoarea cea adevarata ?

2 comentarii:

  1. Chiar daca nu comentez ,citesc de cativa ani acest blog minunat plin de sensibilitate.
    Imi place foarte mult. :-*

    RăspundețiȘtergere